ÓCopyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate
Poemul : Dumbrava Roşie :
de Vasile Alexandri
Apariţia :
Opera a fost creată în 1872 , publicată tot în acelaşi an în paginile revistei „Convorbiri literare”.
Tema :
Urmăreşte o pagină din trecutul glorios al poporuluirealizînduse o freşcă din timpul domniei lui Ştefan cel Mare .
Acţiunea :
Este alcătuită din mai multe episoade care cuprind evenimente importante din viaţa şi lupta poporului . În decursul episoadelor iese în evidenţă vitejia poporului care cu preţul vieţii învinge năvălitorii .
1 . Albert se pregăteşte să atace şi să cucerească Moldova în urma unui vis . (1496)
2 . Leşii năvălesc în Moldova : semne prevestitoare de nenorocire .
3 . Moldovenii se retrag în munţi .
4 . Cei opţi răspund chemării lui Ştefan cel Mare .
5 . Tabăra leşească aşezată pe cîmpia din Dumbravă dominată de urgie . Semne prevestitoare de nenorocire . 6 . Tabăra română cu bucavă care veghează cu gîndul la ce va urma evocînd fapte de glorie . Indirect intră în scenă Ştefan cel Mare prin intermediul unui cîntec popular .
7 . Ştefan cel Mare se adresează subliniind ce a realizat ca domn , laudă eroi şi îşi exprimă hotărîrea de a învinge .
8 . Prezentarea alternativă a celor două tabereşi conducătorii în timpul luptei .
9 . Lupta cumplită care se termină cu victoria Moldovenilor şi fuga leşilor .
10 . Învinşii sînt puşi să care dumbrava şi s-o semene cu diindă .
11 . Revenirea în prezent .
Personajele :
Eroii au nume de baladă , sînt prezentaţi din punct de vedere firia şi moral . Sînt prezentaţi ca o obiectivitate , dar şi ca nişte indiviz . Figura dominantă este a lui Ştefan cel Mare prezentată în mod direct de către el însuşi , mod indirect prin cântec şi vorbele ostaşilor .
Realizarea artistică :
Alecsandrii foloseşte antiteza pentru a reliefa cele două personaje individuale Ştefan cel Mare şi Albert dar şi personajul colecti armata română şi polonă . Elemente ale stilului oratoric prin discursul lui Ştefan în faţa ostaşilor . Descrierea bătăliei din codrii asminului : Alecsandrii realizează un paralelism înter personaje şi oştiri . Elemente vizuale şi auditive .
Opera este un poem :
Opera epică de mare întindere alcătită dintr-o suită de episoade cu unul sau mai multe personaje reprezentative pentru mediul social şi pentru momentul istoria pe care îl reflectă . Poemele sînt de mai multe feluri : poem eroic , poem social ; 1907 al lui Tudor Arghezi , poem filozofic : Luceafărul lui Eminescu.
Epopee : Iliada
Iliada este atribuită lui Homer care a trăit în secolul IX înaintea erei noastre .
Tema :
Tema operei relatează evenimente petrecute în mileniul al 2-lea i.e.n. legate de războiul Troian , ne găsim în ultimul an din cei zece cît a durat asediul Troiei . Faptele sînt determinate de Ahile cel mai viteaz dintre ahei şi Agamemnon regele aheilor .
Compoziţia :
Cuprinde invocarea muzelor ( adresarea la puteri supranaturale să-l ajute pe cîntăreţi în evocarea faptelor ).
Expoziţiunea :
În castea grecilor a izbucnit molima pentru că Apolo voia să-l pedepsească pe Agamemnon pentru că refuza să restituie preotului Hriseis pe fiica acestuia . Cînd află de la preotul Calhas cauza urgiei acceptă s-o restituie dar în locul lui o ia pe frumoasa Briseis sclava preferată a lui Ahile . Adînc jignit Ahile se retrage din luptă cu ostaşii săi cerîndui mamei sale zeiţa Tetis să-l răzbune . Zeiţa se adresează lui Zeus să răzbune fiul şi să ajute pe troieni în lupta cu ahei .
Naraţiunea :
Aheii vor înceta să lupte dar istenţele lui Ulise o reiau . Se încearcă să se ajungă la o înţelegere a sorţii luptei să fie decişi de confruntarea dintre Menelau şi Paris . I opune Zeus şi Paris este răpit de Aphrodite iar Menelau este rănit de săgeata lui Andoras . Aheii sînt împinşi pînă la corăbii deşi sînt ajutaţi de Hera şi Atena , disperaţi încearcă să-l determine pe Ahile să reintre în luptă . Nici insistenţele lui Patroclu cel mai bun prieten a lui Ahile nu reuşesc . Ahile îl lasă pe Patroclu să-îi ia armele lui . Moartea lui Patroclu trezeşte o mare durere în sufletul lui Ahile . Intrând în luptă cu ajutorul zeilor Ahile iese învingător .
Punctul culminant al epopei este lupta dintre cei doi eroi care se termină cu moartea lui Hector . Are loc arderea perug a lui Patrocle şi jocurile sportive .
Deznodămînt :
Îl aduce oe Priam regele troienilor noaptea în cortul lui Ahile , el vine cu daruri ca să răscumpere trupul lui Hector şi să-l ardă perug . În faţa rugăminţilor lui Priam ura lui Ahile se transformă în milă .
Caracteristicile epopeii :
Unitatea acţiunii este dată de motivul central , starea sufletească a lui Ahile , cu starea lui sufletească evoluară de ură la durere apoi la milă . Acţiunea se desfăşoară pe două planuri : unul real şi altul fantastic . Planul real urmăreşte faptul din istoria unui popor iar planul fantastic intervenţia zeilor . La acţiune iau parte un număr mare de personaje . Acestea putînd fi clasificate în personaje principale : Ahile , Agamemnon , Hector ; şi personaje secundare : Ulise , Patroclu , Priam . Întreaga acţiune se găseşte sub influenţa miraculosului care poate fi creştin , păgîn sau filozofic .
Epopeea :
Specie a genului epic în versuri de mare întindere în care se povestesc fapte eroice de mare însemnătate în viaţa unui popor şi la care participă pe lângă de mare număr de eroi şi puteri supranaturale .
Epopeele se pot clasifica în :
1.) epoci populare : Iliada , Odussea , Khanson du Roland : Cîntecul lui Roland .
2.) epoci culte : Eneida lui Virgilius , Divina comedie a lui Dante .
3.) epoci eroic comică : Ţigăneada .
Genul epic în proză :
Schiţa :
Cea mai scurtă povestire . Bacalaureat face parte din volumul Momente şi schiţe publicat 1901 . Are ca temă relaţia de favoritism practicat de data aceasta în şcoală . Subiectul operei face ca intriga să se îmbină cu punctul culminant . Ovidiu s-a înţepenit la morală din acest moment încep relaţiile de favoritism . Madam Caliopi Georgescu îl caută pe scriitor cu care familia sa este în relaţi de prietenie cu profesorul de morală . Profesorul de morală trage concluzia că toţi elevi sunt de familie bună , deci trebuie să-i treacă .
Caracteristicile schiţei :
Timpul de desfăşurare a acţiunii este scurt o zi . Spaţiul de desfăşurare a evenimentelor este restrîns de pe o stradă pe cealaltă . Subiectul se reduce la un singur aspect din realitate acea relaţiile de favoritism .
Personajele sunt puţine dar reprezentative . În caracterizarea personajelor Caragiale foloseşte ironia , rezultată din numele personajului , mediul în care trăieşte şi limbaj . Antiteza dintre personajele celebre al căror nume poartă şi nulitatea intelectuală Ovidiu , Virgiliu , Horaţiu . Scriitorul nu fixează locul desfăşurării acţiunii pentru a accentua ideea de generalizare .
Definiţie :
Specie a genului epic în proză de dimensiuni reduse care o reprezintă un singur aspect din viaţa unuia sau mai multe personaje. Autori de schiţe : Mark Twain , I. L. Caragiale , Cehov , Móricz Zsigmond .
Povestirea :
Povestirea vine din limba slavă povesti . Cealaltă Ancuţă face parte din volumu Hanul Ancuţei publicat în 1928 fiind alcătuit din 9 povestiri .
Aici găsim procedeul povestirii în povestire . Locul unde se spun şi se ascultă povestirile este Hanul Ancuţei
ÓCopyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate
ÓCopyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate
Vasile Alecsandri - "Pasteluri"
-prezentare generala
Pastelul este o specie a genului liric cunoscuta in aceasta forma numai in literatura romana, creata si dusa la celebritate de Vasile Alecsandri intr-un ciclu de versuri, numit chiar "Pasteluri". Poeziile au aparut (cu doua exceptii) in revista "Convorbiri literare" in perioada 1868-1869.
Sfidand sabloanele, Alecsandri se fixeaza la geografia autohtona, si individualizeaza un colt de natura lipsit de sublimitate. El descrie o zona cuprinsa intre deal si campie, echilibrata sub raportul temperaturii, al formelor de viata vegetala, al rotatiei anotimpurilor, una din ipostazele veridice ale pamantului romanesc.
Universul "Pastelurilor" e strabatut de euforie vitala si optimism cosmic. El implica regularitatea ciclurilor naturii, armonia randuielilor firii, ordinea imanenta a creatiei. Anotimpurile vin si pleaca: Toamna rugineste lunca, aduce nori suri si vanturi fioroase; Iarna acopera cu troiene campurile, scoate lupii la prada in noptile cu vifornita; primavara se anunta cu intoarcerea cocotilor si randunelelor, prin elanul exploziv al mugurilor si iesirea plugarilor la munca; vara rodeste holdele cu ploi fertile si soare cald, rasplatind osteneala seceratorilor. Zilele se scurg calme: Inserarea urmeaza diminetii, linistea satului adormit si oracaitul broastelor succed muncii harnice si invalmasitei agitatii diurne. Fortele naturii, vantul, ploaia, viscolul se integreaza marelui mecanism planetar, repetandu-si lucrarea, la ceasurile sorocite. Oamenii insisi participa la jubilatia universala; ei sunt zugraviti, in mod precumpanitor, in doua atitudini , simple si permanente: in zbenguierile dragostei si in incordarea activitatii productive. Ei reprezinta mai putin taranimea unei societati determinate si mai mult tipului unei umanitati atemporale, apartinand nemijlocit naturii si incorporandu-se ei.
Cu "Pastelurile" Alecsandri atinge treapta deplinei maturizari a talentului. Versul isi pastreaza simplitatea, cursivitatea, limpezimea. Formula compozitioanala, de obicei de patru strofe, recurge la o mica inscenare, terminata adesea in poanta, pentru destinderea atmosferei. Imaginea, bazata pe perceptie, traduce momentan senzatia, fara digresiuni sau paranteze. Tabloul e dinamic si concis. Timpul "Pastelurilor" este invariabil prezentul, intrucat poezia ne implica in postura de spectatori. Desenul esentializeaza, surprinzand conturul obiectelor, mai ales miscarile si detaliile. Dese comparatii gratioase ("Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi"), sau pline de o calma maiestate ("Fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios/Ca inaltele coloane unui templu meiestos"), intaresc sentimentul de seninatate clasica.
Legate de artele plastice (pastel=desen in creion moale, usor colorat), aceste poezii manifesta preocuparea pentru satisfacerea unor exigente specifice: compozitie, colorit, echilibru. Corespondenta sentiment / natura (romantica) este subliniata de faptul ca tabloul este insufletit de o prezenta umana, care sprijina degajarea unui sens; dar e descrisa obiectiv, cu ochii unui privitor din afara.ÓCopyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate
ÓCopyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate
ODA
(in metru antic)
Este o poezie a maturitatii artistice a perfectiunii, publicat
in decembrie 1883. Substanta lirica a poeziei consta in
prezentarea evolutiei sentimentului printr-o puternica opozitie
intre starea contemplativa, plina de speranta dintre trecut si
prezentul mistuitor prin neputinta inlaturarii timpului.
In afara de cele 2 momente: trecut-prezent poezia deschide si
o perspectiva trista asupra viitorului, incheind astfel un ciclu
existential complet.
Nu este vorba despre fapte, intimplari, ci de o trecere prin
momente esentialeale vietii.
Poezia are la baza unul din miturile romanesti: mitul marii
calatorii evocat de G. Calinescu, de M. Sadoveanu-in Baltagul.
In poezie, acest mit se refera la transmiterea experientelor
acumulate generatiilor urmatoare.
Ciclul existential din poezie ar fi incomplet fara trairea
mistuitoare, modalitatea inemitabila a cunoasterii si mai ales de
autocunoasterii. De accea poetul prezinta intimplari mitologice:
moartea lui Hercule si Nessus.
Hercule il omoara pe Nessus, Nessus in ultimele clipe de
viata o sfatuieste pe Ianira, sotia lui Hercule sa-si imbrace
sotul intr-o camasa inmuiata in singele sau. Hercule moare in
chinuri groaznice incercind sa-si smulga camasa.
In numai 5 strofe, se prezinta un ciclu existential complet,
trecerea prin momente esentiale, cruciale ale existentei.
Evocarea eroilor unei intimplari mitice are rolul de a sublinia
patima devoratoare datorata femeii. La fel cum au murit cei doi
in chinuri fizice, datorita intrigii unei femei, la fel Eul
liric, isi simte sufletul mistuit de patima erotica.
Poetul isi pune intrebarea fundamentala daca din aceasta
ardere va mai fi posibila o reinviere ca o mitica Pasare Phoenix?
Purificarea prin dragostea, ii aduce aminte omului de moarte.
Moartea apara ca o posibila refacere a unitatii intregului
pierdut in tinerete.
Poezia are un pronuntat caracter filozofic facind suferire la:
marile probleme ale existentei umane: cunoasterea, dragostea,
moartea, relatia cu universul.
La nivelul limbi remarcam folosirea perfectului simplu care
arata o actiune trecuta dar terminata pe curind, precum si
repetarea pronumelui personal de persoana a II-a devenit metafore
in strofele I si II evoca suferinta, versul 3 afirmatic, dar
versul 4 negatic si interogatia retorica.
ÓCopyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu